Mănăstirea Sfântul Ioan Suceava

Mănăstirea Sfântul Ioan Suceava



Biserica Sf. Gheorghe a mănăstirii Sfântul Ioan, caracteristică pentru secolul al XVI – lea, a fost începută de Bogdan al III-lea (1504-1517) şi a fost terminată în timpul lui Ştefăniţă Vodă (1522). Scopul mărturisit la începutul zidirii acestei biserici era acela de a servi biserica "Mitropoliei Sucevei", întrucât biserica Mirăuţi se dovedea a fi neîncăpătoare mai ales în zilele de sărbătoare când creştinii din toate colţurile ţării veneau să se închine la moaştele făcătoare de minuni ale Sfântului Ioan cel Nou.

Turnul clopotniţă de la intrare este din vremea lui Petru Şchiopul, iar capela, de factură gotică, s-a clădit prin osteneala mitropolitului Atanasie Crimca. Pictura exterioară a fost realizată, probabil, în timpul lui Petru Rareş şi relevă originalitate în modul de tratare a subiectelor religioase.

Aici se află moaştele Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava. Alexandru cel Bun (1400-1432) – la stăruinţele căruia a fost recunoscută oficial Mitropolia Moldovei de către Patriarhia ecumenică din Constantinopol – în dorinţa de a ridica prestigiul noii Mitropolii, dar şi pentru ca ţara lui să aibă un sfânt ocrotitor, a socotit că e bine să aducă moaştele Sfântului Ioan cel Nou din Cetatea Albă la Suceava, capitala sa şi reşedinţa Mitropoliei. În felul acesta, Sfântul Ioan cel Nou a devenit “apărătorul şi ocrotitorul” întregii ţări a Moldovei.